Valoarea spagii, primita si incasata, fara de care Popa Postolachi nu vrea sa vada picior de pascanean mort prin cimitirul pe care il pastoreste, a fost in mare primejdie datorita bunului sau prieten si amic de vin sfintit, primarul Neculai Ratoi.

   In an electoral si in prag de pensionare si apropiere de cele vesnice, primarul Ratoi a gandit ca e mai bine sa infiinteze un alt cimitir in oras, deoarece nu ar vrea sa fie ingramadit de Postolachi pe vreo aleie laturalnica sau pus in locul de veci a unui alt coleg de scoala sau suferinte in ale tineretei comuniste, care isi odihneste osicioarele in prezent pe la groapa de gunoi a orasului.

   Primarul Ratoi, a cerut consilierilor locali in urma cu mai bine de cinci ani, sa aprobe acordarea in folosinta gratuita a unei suprafete de 18.000 mp de teren pentru constructia noului cimitir. Terenul a fost atribuit Protopopiatului Pascani pastorit de catre Popa Postolachi, insa acesta refuza sa construiasca pe terenul atribuit gratis un nou cimitir, motivand ca nu are bani, fiind prea sarman pentru o asemenea investitie si desigur ar scadea si valoarea spagii incasate de la rudele celor decedati.

   Daca in prezent un loc in cimitir ajunge sa fie vandut de Postolachi cu cel putin 500 euro, fara chitanta desigur, un nou cimitir in oras ar face ca tarifele acestuia sa scada simtitor iar burta de sub sutana lui Postolachi sa dispara mai magic decat o cura de slabire la sala de biliard, sau de nervi la o partida de poker sau barbut, jocuri mai mult decat placute si practicate de Popa Postolachi.

   Desigur ca dorinta lui Ratoi de a construi noul cimitir in parohia condusa de preotul Cristea din suburbia Fantanlele, a ramas in prezent la stadiul de promisiune electorala, deoarece la rugamintea si insistentele lui Postolachi adresate primarului Ratoi, angajati din Primaria Pascani au uitat de amenajarea noului cimitir.

   Este cunoscut printre enoriasi rivalitatea dintre preotul Cristea si Popa Postolachi, iar in cazul in care preotul Cristea ar avea in administrare noul cimitir, tarifele practicate de Postolachi vor avea o serioasa concurenta, iar falimentul ar bate la buzunarele lui.

   Astfel, marea promisiune a lui Ratoi a fost lasata doar la stadiul de dorinta, iar pascanenii vor continua sa fie nevoiti sa plateasca cei 500 de euro, doar pentru un loc de groapa, iar tarifele lui Postolachi nu vor avea de suferit si vor trai la fel de bine si fericite pana la adinci batraneti si ascunse conturi pline de euroi, pentru Postolachi si Ratoi.

                Ovidiu Enache